Efect Coanda |
(7 iunie 1886, Bucuresti - 25 noiembrie 1972, Bucuresti) Om de stiinta ("efectul Coanda"), inventator (peste 250 de brevete) si constructor de avioane, pionier al aviatiei cu reactie si al mecanicii fluidelor |
Henri Coanda a absolvit
liceul
"Sf. Sava", din Bucuresti, si Liceul Militar, din Iasi, devenind, in 1905,
ofiter de artilerie. In 1909, a absolvit Scoala Superioara de Aeronautica,
din Paris. A urmat cursuri de specializare la cateva universitati
europenedin
Charlottenburg, Lige si Paris. A fost ales membru al Academiei
Romane si a primit titlul de Doctor honoris causa, al Institutului
Politehnic din Bucuresti.
In anii 1905-1906, a
conceput
machete de rachete si o macheta de avion cu un motor racheta cu
combustibil
solid.
Celebrul inginer Gustave
Eiffel (1832 - 1923) si savantul Paul Painlev (1863 - 1933) l-au
sprijinit pe Henri Coanda sa construiasca un banc mobil, de incercari,
montat pe o locomotiva, si un dispozitiv original, de inregistrare a
fenomenelor
aerodinamice, din jurul aripilor groase.
La 16 decembrie 1910, la
Issy les Moulineaux, cu ocazia celui de-al doilea Salon International de
Aeronautica, de la Paris, Coanda a prezentat si pilotat primul avion
cu
reactie, din lume, realizat de el (biplanul
"Coanda").
Prin aceasta inventie, Henri Coanda a intrat in istoria aviatiei mondiale
si ca pionier al aviatiei cu reactie.
Datorita activitatii sale
creatoare, in domeniul aviatiei, a fost angajat de Uzinele de Avioane din
Bristol, unde a conceput si construit, in anii 1911 - 1914, cateva tipuri
de avioane, printre care si avionul denumit "Bristol - Coanda", cu
remarcabile
calitati, pentru acei ani.
In anul 1914, Henri Coanda
a inventat tunul fara recul, pentru aviatie, care nu suprasolicita
structura
avionului, in timpul tragerii.
In anul 1934, Henri Coanda
a obtinut, in Franta, brevetul pentru inventia "Procedeu si dispozitiv
pentru devierea unui fluid intr-un alt fluid". Noul fenomen fizic
descoperit
de Henri Coanda - "Devierea unui jet plan de fluid ce patrunde in alt
fluid in vecinatatea unui perete convex" - a fost denumit "efectul
Coanda". Utilizarea practica a "efectului Coanda" a fost inceputa de
descoperitorul
sau, care a inventat si brevetat in 1935, in Franta "Aerodina
lenticulara"
(discul zburator), precum si alte inventii ("Dispozitiv pentru
imbunatatirea
randamentului motorului cu combustie interna", "Frana de recul pentru
armele
de foc"). Aflandu-se la baza a numeroase aplicatii, "efectul Coanda"
este, fara indoiala, certificatul de nastere a mecanicii fluidelor, o noua
ramura a tehnicii. Cercetarile din numeroase tari, printre care si
Romania,
au condus la multe utilizari practice ale "efectului Coanda" - propulsia
si sustentatia vehiculelor aeriene, imbunatatirea turbinelor cu gaze,
amplificatoare
cu fluide, aparate pneumatice, amortizoare de zgomote etc.
Inventator prolific, cu
peste 250 de inventii brevetate, Henri Coanda a conceput si realizat
aparate de ochire, pentru avioanele militare, vagoane de beton,
cisterne
de beton, pentru transportul pe calea ferata, rezervoare de beton,
subansamble
si elemente pentru case prefabricate (inca din 1918), o instalatie solara,
pentru desalinizarea apei de mare.
In anul 1971, a infiintat,
in Bucuresti, Institutul de Creatie Stiintifica si Tehnica.