LINK
HORIA HULUBEI
(1 noiembrie 1896, Iasi - 22 noiembrie 1972, Bucuresti)
Fizician, aviator, profesor, academician, om de stiinta
(a obtinut primele spectre de raze X in gaze),
realizatorul unuia dintre primele acceleratoare de protoni

Horia Hulubei a urmat cursurile elementare, liceale si superioare, la Iasi, obtinand licenta in stiintele fizico-chimice.
In perioada1916-1920, a fost mobilizat si trimis pe front, unde in anul 1917, a luat parte la teribila lupta de la Marasesti, apoi a fost mutat pe frontul de vest, luptand ca aviator, unde este ranit. Pentru meritele sale militare, a fost decorat cu Legiunea de Onoare.
Ca bursier al statului francez, a lucrat in laboratorul de chimie fizica al profesorului Jean Baptiste Perrin (1870-1942), laureat al premiului Nobel pentru fizica, din 1926.
In 1933, si-a sustinut doctoratul cu teza "Efectul Compton multiplu" (A.H. Compton, laureat al premiului Nobel pentru fizica, din 1927, descoperitorul, in anul 1922, al efectului care-i poarta numele si care este prima dovada experimentala, directa, a naturii corpusculare a luminii).
Teza de doctorat a fost apreciata de fizicianul suedez Karl Manne Siegbann (1886-1978, detinatorul premiului Nobel pentru fizica, in 1924) si J.B. Perrin, care-l introduc in cercul unor fizicieni celebri, cum erau Albert Einstein (1879-1955), Paul Langevin (1872-1946), Pierre Auger (1899-1988) si altii.
Horia Hulubei a fost profesor la Universitatea din Iasi si apoi, incepand din anul 1940, profesor la Universitatea din Bucuresti.
A pastrat o legatura permanenta cu Franta, lucrand cate sase luni pe an la Paris, unde conducea din anul 1934 un laborator, fiind numit "maitre de recherches", la recomandarea lui J.B. Perrin.
H. Hulubei a fost membru al Academiei Romane, al Academiei Franceze de Stiinte, al Academiilor de Stiinte din Lisabona si New York si al Institutului Unificat de Cercetari Nucleare, de la Dubna (URSS).
A efectuat cercetari, cu rezultate remarcabile, in diferite domenii ale fizicii: spectroscopie (optica, raze X si ), particule elementare (dezintegrarea mezonilor, capcane de neutroni), fizica nucleara (interactiunile nucleare la energii joase si medii, reactoare nucleare, izotopi radioactivi). A identificat, prin metoda spectroscopica, elementul cu numarul atomic 87, caruia ii da numele de Moldaviu, dupa numele provinciei in care s-a nascut. Acest element a fost observat in anul 1914, de chimistii austrieci S. Meker, F. Hess si F. Painth, in transformarea radioactiva a actiniului si a fost descoperit, in 1939, de chimista franceza Marguerite Perrey fiind numit Franciu (metal alcalin, necunoscut in natura).
Horia Hulubei a publicat lucrari originale, despre efectul Compton si efectul Raman (descoperit de fizicianul indian Ch. Venkata Raman,1888 - 1970) despre spectrele de mare luminozitate, obtinute prin difractia razelor X si in cristale curbe, despre interactiile nucleare, despre reactoare nucleare.
Savantul roman a inventat, impreuna cu Yvette Cauchois, un spectrograf de raze X, cu cristal curb (tinand seama de axele principale ale retelei cristaline), care permite cresterea puterii de rezolutie si a intensitatii luminoase si cu care a obtinut primele spectre de raze X in gaze.
A inventat si tehnici spectroscopice, tipuri de celule fotoelectrice, metode de focalizare pentru praful cristalin.
A avut o contributie importanta la conceptia si realizarea renumitului "Palais de la dcouverte", din cadrul Expozitiei Mondiale, de la Paris, din anul 1937.


Сайт создан в системе uCoz