LINK |
(1 noiembrie 1896, Iasi - 22 noiembrie 1972, Bucuresti) Fizician, aviator, profesor, academician, om de stiinta (a obtinut primele spectre de raze X in gaze), realizatorul unuia dintre primele acceleratoare de protoni |
Horia Hulubei a urmat
cursurile
elementare, liceale si superioare, la Iasi, obtinand licenta in stiintele
fizico-chimice.
In perioada1916-1920, a
fost mobilizat si trimis pe front, unde in anul 1917, a luat parte la
teribila
lupta de la Marasesti, apoi a fost mutat pe frontul de vest, luptand ca
aviator, unde este ranit. Pentru meritele sale militare,
a fost decorat cu Legiunea de Onoare.
Ca bursier al statului
francez,
a lucrat in laboratorul de chimie fizica al profesorului Jean Baptiste
Perrin (1870-1942), laureat al premiului Nobel pentru fizica, din 1926.
In 1933, si-a sustinut
doctoratul
cu teza "Efectul Compton multiplu" (A.H. Compton, laureat al
premiului
Nobel pentru fizica, din 1927, descoperitorul, in anul 1922, al efectului
care-i poarta numele si care este prima dovada experimentala, directa,
a naturii corpusculare a luminii).
Teza de doctorat a fost
apreciata de fizicianul suedez Karl Manne Siegbann (1886-1978, detinatorul
premiului Nobel pentru fizica, in 1924) si J.B. Perrin, care-l introduc
in cercul unor fizicieni celebri, cum erau Albert Einstein (1879-1955),
Paul Langevin (1872-1946), Pierre Auger (1899-1988) si altii.
Horia Hulubei a fost
profesor
la Universitatea din Iasi si apoi, incepand din anul 1940, profesor la
Universitatea din Bucuresti.
A pastrat o legatura
permanenta
cu Franta, lucrand cate sase luni pe an la Paris, unde conducea din anul
1934 un laborator, fiind numit "maitre de recherches", la recomandarea
lui J.B. Perrin.
H. Hulubei a fost membru
al Academiei Romane, al Academiei Franceze de Stiinte, al Academiilor de
Stiinte din Lisabona si New York si al Institutului Unificat de Cercetari
Nucleare, de la Dubna (URSS).
A efectuat cercetari, cu
rezultate remarcabile, in diferite domenii ale fizicii: spectroscopie
(optica,
raze X si ), particule elementare (dezintegrarea mezonilor, capcane de
neutroni), fizica nucleara (interactiunile nucleare la energii joase si
medii, reactoare nucleare, izotopi radioactivi). A identificat, prin
metoda
spectroscopica, elementul cu numarul atomic 87, caruia ii da numele de
Moldaviu, dupa numele provinciei in care s-a nascut. Acest element a fost
observat in anul 1914, de chimistii austrieci S. Meker, F. Hess si F.
Painth,
in transformarea radioactiva a actiniului si a fost descoperit, in 1939,
de chimista franceza Marguerite Perrey fiind numit Franciu (metal alcalin,
necunoscut in natura).
Horia Hulubei a publicat
lucrari originale, despre efectul Compton si efectul Raman (descoperit
de fizicianul indian Ch. Venkata Raman,1888 - 1970) despre spectrele de
mare luminozitate, obtinute prin difractia razelor X si in cristale curbe,
despre interactiile nucleare, despre reactoare nucleare.
Savantul roman a inventat,
impreuna cu Yvette Cauchois, un spectrograf de raze X, cu cristal curb
(tinand seama de axele principale ale retelei cristaline), care permite
cresterea puterii de rezolutie si a intensitatii luminoase si cu care a
obtinut primele spectre de raze X in gaze.
A inventat si tehnici
spectroscopice,
tipuri de celule fotoelectrice, metode de focalizare pentru praful
cristalin.
A avut o contributie
importanta
la conceptia si realizarea renumitului "Palais de la
dcouverte",
din cadrul Expozitiei Mondiale, de la Paris, din anul 1937.